Piața dezinfectanților și igienizanților a crescut exponențial în perioada pandemiei, punând consumatorul final și companiile în fața unei oferte extrem de variate, atât în retailul românesc online, precum și în magazinele fizice.
Diversificarea ofertei de produse într-un timp foarte scurt a generat una dintre cele mai frecvente întrebări, mai exact care este diferența dintre un produs virucid și unul igienizant. Este ușor de înțeles de ce se confundă aceste două tipuri de beneficii.
Există o mulțime de produse care folosesc termeni precum „gel igienizant”, ”proprietăți virucide” sau ”dezinfectant” dar sensul acestora nu este uneori foarte bine înțeles. Este important să înțelegem și cum acționează aceste produse deoarece ele au un impact asupra calității vieții. Dacă produsul potrivit nu este folosit în scopul și pentru suprafețele pentru care a fost creat, acesta poate să ducă la un efect advers, în care germenii se pot înmulți sau sănătatea celor din jur poate fi afectată de alte tipuri de agenți microbieni.
Cine reglementează aceste produse?
În Statele Unite ale Americii, conform Agenției de Protecție a Mediului (EPA), produsele utilizate pentru a distruge virușii și bacteriile de pe suprafețe sunt înregistrate ca pesticide antimicrobiene. Produsele igienizante pentru uz uman și dezinfectanții de suprafețe sunt două tipuri de pesticide antimicrobiene. O altă agenție din SUA, Agenția pentru Reglementarea Alimentelor și Medicamentelor (FDA) stabilește regulile pentru dezinfectanți pentru uz uman, produsele antiseptice și săpunurile antibacteriene care sunt folosite de oameni.
În cadrul Uniunii Europene, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) reglementează utilizarea în condiții de siguranță a substanțelor chimice și toate reglementările emise de această Agenție sunt implementate de fiecare stat membru, inclusiv în România.
Virucid vs igienizant – care este diferența?
Cea mai simplă diferență vine din modul în care acestea au impact. Mai exact, există produse reglementate de autorități care atestă eficacitatea acestora în eliminarea virusurilor/bacteriilor sau sporilor fungi, în cazul produselor virucide, și produse care doar curăță, dar nu distrug virusurile, în cazul produselor igienizante. Aceasta ar fi cea mai simplă explicație între cele două tipuri de produse.
Versiunea detaliată afirmă că denumirea de produs igienizant este identică cu cea de produs cosmetic. Un produs cosmetic este definit ca orice substanță sau amestec de substanțe destinat utilizării pentru uz extern în îngrijirea corpului uman. Indiferent de zona unde se aplică – piele, păr, unghii, buze sau dinți – scopul produselor igienizante este exclusiv de a le curăța, parfuma, de a le schimba aspectul sau de a le proteja și de a le menține în condiții bune. Orice produs introdus pe piața UE care intră sub incidența acestei definiții este supus cerințelor Regulamentului emis de ECHA privind produsele cosmetice, indiferent de canalul său de distribuție.
Produsele dezinfectante intră în categoria produselor biocide. Un biocid este definit ca orice substanţă sau amestec de substanțe care are scopul de a distruge, de a împiedica, de a face inofensive organismele dăunătoare și de a preveni acţiunea acestora. Alte categorii de biocide sunt insecticidele, pesticidele, repelenții etc.
Care sunt diferențele la nivel de ambalaj?
În România, dezinfectanții au nevoie de avizul Comisiei Naționale a Produselor Biocide pentru a putea fi comercializați, însă anul 2020 a adus pe piață și produse neconforme și periculoase. Piața dezinfectanților s-a extins exponențial în ceea ce privește numărul produselor existente la raft, chiar dacă unele branduri vând doar produse igenizante, nu dezinfectante cu efect virucid, adică eficiente în lupta împotriva virusurilor, inclusiv împotriva Coronavirus.
Recomandăm ca atunci când dorim să achiziționam un produs cu acțiune dezinfectantă să fim atenți ca eticheta produselor să conțina avizul Ministerului Sănătății, microorganismele asupra cărora acționeaza, precum și pictogramele specifice pentru avertizarea cu privire la toxicitate și inflamabilitate.