21 dintre cele mai grave epidemii și pandemii din istorie

Epidemiile au schimbat istoria mai mult decât multe războaie. Au dărâmat imperii, au golit orașe, au mutat granițe și au schimbat felul în care muncim, construim și ne îngrijim unii de alții. Tot ele au dat naștere carantinei, statisticii medicale, vaccinurilor și regulilor de igienă pe care le aplicăm azi fără să ne mai gândim.

Mai jos găsești 21 dintre cele mai grave epidemii și pandemii din istorie, în ordine cronologică: ce le-a cauzat, cum s-au răspândit, câte victime au făcut și ce lecție au lăsat. Cifrele pentru epidemiile vechi sunt estimări ale istoricilor și pot varia mult de la o sursă la alta.

Focar, epidemie, pandemie: care e diferența

Cronologia celor 21 de epidemii

bacterieviruscauză nesigură

1. Antichitatea
2. 430–426î.Hr.
   01 · Grecia antică

   Ciuma din Atena

   cauză nesigură: tifos, variolă sau febră tifoidă

   A izbucnit în al doilea an al Războiului Peloponesiac, când locuitorii din Attica se adăposteau înghesuiți în spatele zidurilor Atenei. Istoricul Tucidide, care s-a îmbolnăvit și a supraviețuit, a descris febra, erupțiile și setea chinuitoare a bolnavilor. Printre victime a fost și Pericle, conducătorul cetății.

   Victime (estimări)

   un sfert până la o treime din populația Atenei

   Ce a rămas

   prima descriere detaliată a unei epidemii și observația că supraviețuitorii nu se mai îmbolnăveau grav a doua oară

3. 165–180d.Hr.
   02 · Imperiul Roman

   Ciuma Antonină

   virus, cel mai probabil variola

   Relatările vremii spun că a fost adusă de legiunile întoarse din campaniile din Orient. Medicul Galenus a descris febra, diareea și erupțiile de pe piele, pe baza cărora cercetătorii cred că a fost variolă. Poartă numele dinastiei Antoninilor, din care făcea parte împăratul Marcus Aurelius.

   Victime (estimări)

   5–10 milioane de oameni, în jur de 10% din populația imperiului

   Ce a rămas

   o armată și o economie romană slăbite pentru decenii

4. 249–262d.Hr.
   03 · Imperiul Roman

   Ciuma lui Ciprian

   cauză necunoscută

   Poartă numele episcopului Ciprian al Cartaginei, care a descris-o ca pe un semn al sfârșitului lumii. Potrivit unor surse antice, în momentele de vârf ucidea până la 5.000 de oameni pe zi la Roma. La Luxor, în Egipt, arheologii au găsit un loc de înhumare din acea perioadă, cu trupuri acoperite cu un strat gros de var, folosit atunci ca dezinfectant, și cuptoarele în care se producea varul.

   Victime (estimări)

   necunoscute; sursele vremii descriu orașe întregi depopulate

   Ce a rămas

   una dintre cele mai vechi dovezi arheologice ale folosirii varului împotriva bolii

5. 541–549reveniri până în 750
   04 · Imperiul Bizantin și Mediterana

   Ciuma lui Iustinian

   bacterie · Yersinia pestis

   Prima pandemie de ciumă documentată. A pornit din Egipt și a ajuns în 542 la Constantinopol, dusă de șobolanii și puricii de pe corăbiile cu grâne. Istoricul Procopius scria despre mii de morți pe zi în capitală, iar împăratul Iustinian s-a îmbolnăvit și a supraviețuit. Analizele ADN din scheletele victimelor au confirmat, în secolul XXI, bacteria ciumei.

   Victime (estimări)

   estimările clasice: 25–50 de milioane, cu tot cu reveniri; studii recente cred că impactul a fost mai mic

   Ce a rămas

   un imperiu slăbit exact când încerca să recucerească vestul fostului Imperiu Roman

6. Evul Mediu și epoca modernă
7. 1346–1353Europa, Asia, Africa de Nord
   05 · Cea mai letală pandemie consemnată

   Moartea Neagră

   bacterie · Yersinia pestis

   Ciuma a venit din Asia Centrală pe drumurile comerciale, a ajuns în Crimeea în 1346 și, cu corăbiile genoveze, la Messina în 1347. În câțiva ani a ucis între o treime și jumătate din populația Europei. Lipsa brațelor de muncă a crescut salariile și a slăbit iobăgia. În 1377, Ragusa (azi Dubrovnik) a impus navelor și călătorilor o izolare de 30 de zile; Veneția a extins-o apoi la 40, „quaranta giorni”, de unde vine cuvântul „carantină”.

   Victime (estimări)

   25–50 de milioane doar în Europa

   Ce a rămas

   carantina, prima măsură organizată de sănătate publică

8. din 1520Americi
   06 · Mexic, America Centrală și de Sud

   Variola în Lumea Nouă

   virus · virusul variolei

   Adusă de expedițiile spaniole, variola a lovit populații care nu întâlniseră niciodată boala și nu aveau nicio imunitate. În 1520 l-a ucis pe Cuitláhuac, conducătorul aztec, iar Tenochtitlanul a căzut în anul următor. Împreună cu rujeola, gripa și tifosul, cu războaiele și exploatarea, a dus în secolul următor la dispariția unei mari părți din populația indigenă, în unele regiuni până la 90%.

   Victime (estimări)

   zeci de milioane în Americi; doar în secolul XX, variola a ucis în lume în jur de 300 de milioane de oameni

   Ce a rămas

   vaccinul lui Edward Jenner (1796) și eradicarea variolei, declarată de OMS în 1980

9. 1545–1548Mexic
   07 · Noua Spanie

   Cocoliztli

   bacterie, cel mai probabil Salmonella Paratyphi C

   În limba nahuatl, „cocoliztli” înseamnă „pestilență”. Bolnavii aveau febră mare, dureri de cap și sângerări, iar moartea venea în câteva zile, într-o populație deja slăbită de o secetă cumplită. În 2018, un studiu genetic pe scheletele victimelor de la Teposcolula-Yucundaa a găsit bacteria care provoacă febra paratifoidă, cea mai solidă explicație de până acum.

   Victime (estimări)

   5–15 milioane de oameni, o mare parte din populația indigenă a Mexicului

   Ce a rămas

   arheologia genetică, care identifică azi microbi vechi de secole

10. 1665–1666Anglia
    08 · Londra

    Marea ciumă a Londrei

    bacterie · Yersinia pestis

    Ultimul mare focar de ciumă din Anglia. Cei care își permiteau, inclusiv regele Carol al II-lea și curtea, au plecat din oraș. Casele cu bolnavi erau închise cu familia înăuntru și marcate cu o cruce roșie. Satul Eyam, din Derbyshire, s-a izolat de bunăvoie ca boala să nu se întindă: peste 250 de săteni au murit, dar regiunea din jur a fost cruțată.

    Victime (estimări)

    în jur de 100.000 de oameni, aproape un sfert din populația Londrei

    Ce a rămas

    exemplul de la Eyam, izolarea voluntară a unei comunități pentru binele celorlalți

11. 1770–1772Rusia
    09 · Moscova

    Ciuma de la Moscova

    bacterie · Yersinia pestis

    Adusă din teatrul războiului ruso-turc, ciuma a ajuns la Moscova în 1770. În septembrie 1771, frica și carantinele au dus la Revolta ciumei: arhiepiscopul Ambrozie, care mutase o icoană venerată ca să împiedice aglomerațiile, a fost ucis de mulțime. Ecaterina a II-a l-a trimis pe Grigori Orlov să restabilească ordinea și să organizeze spitale, carantine și dezinfecția caselor.

    Victime (estimări)

    50.000–100.000 de oameni doar la Moscova

    Ce a rămas

    o lecție despre comunicare: măsurile impuse fără încrederea oamenilor pot provoca revolte

12. 1793Statele Unite
    10 · Philadelphia

    Febra galbenă din Philadelphia

    virus, transmis de țânțari

    Philadelphia era atunci capitala Statelor Unite. Peste 20.000 de locuitori, inclusiv membri ai guvernului, au fugit din oraș. Nimeni nu știa că boala e transmisă de țânțari, iar epidemia s-a oprit abia când frigul toamnei i-a omorât. Membrii Free African Society i-au îngrijit pe bolnavi, pornind de la credința greșită că persoanele de culoare ar fi imune; mulți dintre ei au murit.

    Victime (estimări)

    în jur de 5.000 de oameni, aproape o zecime din populația orașului

    Ce a rămas

    transmiterea prin țânțari, confirmată în 1900 de echipa lui Walter Reed; azi există vaccin

13. Secolul XIX
14. 1813–1814Țara Românească
    11 · București

    Ciuma lui Caragea

    bacterie · Yersinia pestis

    Cea mai cunoscută epidemie din istoria Bucureștiului poartă numele domnitorului de atunci, Ioan Gheorghe Caragea. Ciuma a lovit greu capitala și satele din jur, iar cioclii care strângeau morții au rămas în memoria orașului ca figuri de coșmar. Mulți dintre cei morți au fost îngropați în gropi comune.

    Victime (estimări)

    zeci de mii de oameni în Țara Românească

    Ce a rămas

    în deceniile următoare, Principatele au organizat carantine permanente la Dunăre

15. din 18177 pandemii
    12 · Pe toate continentele

    Pandemiile de holeră

    bacterie · Vibrio cholerae, prin apă și alimente

    Prima pandemie a pornit în 1817 din delta Gangelui, în Bengal. Au urmat alte șase, pe toate continentele, România inclusiv. În 1854, la Londra, medicul John Snow a marcat pe hartă cazurile dintr-un cartier și a arătat că duceau toate la aceeași pompă de apă, de pe Broad Street. Scoaterea mânerului pompei a devenit simbolul epidemiologiei moderne. A șaptea pandemie, începută în 1961, continuă și azi.

    Victime (estimări)

    milioane de oameni în secolul XIX; azi, între 21.000 și 143.000 de decese pe an, după OMS

    Ce a rămas

    apa potabilă, canalizarea și sărurile de rehidratare orală, care salvează majoritatea bolnavilor

16. 1889–1890în toată lumea
    13 · Prima pandemie a erei industriale

    Gripa „rusească”

    virus, cel mai probabil gripal

    Primele cazuri au fost raportate la Sankt Petersburg, iar în câteva luni boala a ocolit globul, cu trenurile și vapoarele, urmărită de presa din toată lumea. Cauza nu e sigură: un virus gripal, după ipoteza clasică, sau coronavirusul uman OC43, după o ipoteză mai nouă.

    Victime (estimări)

    în jur de 1 milion de oameni

    Ce a rămas

    dovada că rețelele de transport pot duce o boală în toată lumea în câteva săptămâni

17. Secolul XX
18. 1918–1920în toată lumea
    14 · În timpul și după Primul Război Mondial

    Gripa spaniolă

    virus · gripal A(H1N1)

    A infectat în jur de 500 de milioane de oameni, o treime din populația lumii, în trei valuri. Spre deosebire de gripa obișnuită, a ucis mulți adulți tineri și sănătoși. Nu venea din Spania: presa spaniolă, necenzurată în timpul războiului, a fost doar prima care a scris liber despre ea. Fără vaccin și fără antibiotice pentru pneumoniile care urmau, orașele s-au apărat cu măști, cu închiderea școlilor și a teatrelor și cu interzicerea adunărilor.

    Victime (estimări)

    cel puțin 50 de milioane de oameni, după CDC

    Ce a rămas

    măsurile nefarmaceutice: orașele care le-au luat mai devreme au avut mai puține decese

19. 1916–1955vârful epidemiilor
    15 · Statele Unite și Europa

    Epidemiile de poliomielită

    virus · poliovirus

    În 1916, o epidemie pornită la New York a dus la peste 27.000 de cazuri și 6.000 de decese în Statele Unite, mai ales copii. Virusul se transmite prin mâini, apă și alimente contaminate și poate paraliza, uneori chiar mușchii respiratori; „plămânul de oțel” a ținut în viață mii de bolnavi. Vaccinul injectabil Salk (1955) și vaccinul oral Sabin (anii 1960) au schimbat totul.

    Victime (estimări)

    în 1988 încă se înregistrau în jur de 350.000 de cazuri de paralizie pe an

    Ce a rămas

    cazurile au scăzut cu peste 99%; virusul sălbatic mai circulă doar în Pakistan și Afganistan

20. 1957–1958în toată lumea
    16 · Pornită din China

    Gripa asiatică

    virus · gripal A(H2N2)

    A apărut în China la începutul lui 1957 și a ajuns în câteva luni în Singapore, Hong Kong și Statele Unite. De data aceasta, laboratoarele au izolat repede virusul, iar un vaccin a fost disponibil în câteva luni. Un deceniu mai târziu, gripa din Hong Kong (1968–1969, H3N2) a mai ucis în jur de un milion de oameni.

    Victime (estimări)

    în jur de 1,1 milioane de oameni, după CDC

    Ce a rămas

    rețeaua mondială de supraveghere a gripei, care alege în fiecare an tulpinile din vaccin

21. din 1981în toată lumea
    17 · Pandemie în desfășurare

    HIV/SIDA

    virus · HIV, prin sânge și contact sexual

    Primele cazuri de SIDA au fost descrise în 1981, în Statele Unite. Studiile genetice arată că virusul a trecut de la cimpanzei la om în Africa Centrală, în jurul anilor 1920. În România, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, peste 10.000 de copii au fost infectați, mai ales prin seringi și ace refolosite și prin transfuzii netestate. Tratamentul antiretroviral combinat, disponibil din 1996, a transformat boala într-una cronică.

    Victime (estimări)

    peste 40 de milioane de oameni de la începutul epidemiei, după UNAIDS

    Ce a rămas

    sângele testat, acele și seringile de unică folosință și precauțiile universale din spitale

22. Secolul XXI
23. 2002–200329 de țări
    18 · Primul coronavirus pandemic

    SARS

    virus · SARS-CoV

    A pornit din sudul Chinei și s-a răspândit în 29 de țări, în mare parte prin spitale: aproximativ o cincime dintre bolnavi au fost lucrători din sănătate. A fost oprit în mai puțin de un an, fără vaccin, prin depistarea cazurilor, izolare, urmărirea contacților și echipament de protecție.

    Victime

    8.096 de cazuri și 774 de decese, după OMS

    Ce a rămas

    Regulamentul Sanitar Internațional revizuit în 2005 și planurile de pregătire pentru pandemii

24. 2009–2010în toată lumea
    19 · Pornită din America de Nord

    Gripa porcină

    virus · gripal A(H1N1)pdm09

    Un virus nou, cu gene de la gripa porcină, aviară și umană, a apărut în Mexic și în Statele Unite în primăvara lui 2009, iar OMS a declarat pandemie în iunie. Spre deosebire de gripa sezonieră, a lovit mai ales copiii și adulții tineri: aproximativ 80% dintre decese au fost la persoane sub 65 de ani.

    Victime (estimări)

    între 151.700 și 575.400 de decese în primul an, după CDC

    Ce a rămas

    virusul face azi parte din vaccinul antigripal anual

25. 2014–2016Africa de Vest
    20 · Guineea, Liberia, Sierra Leone

    Ebola

    virus · Ebola, prin sânge și fluide

    A început în Guineea, la sfârșitul lui 2013, și s-a răspândit în Liberia și Sierra Leone, cu cazuri exportate și în Europa și Statele Unite. Se transmite prin contact direct cu sângele și fluidele bolnavilor sau ale celor decedați, de aceea îngrijirea bolnavilor și ritualurile de înmormântare au fost în centrul epidemiei. Peste 500 de lucrători din sănătate au murit.

    Victime

    28.600 de cazuri și 11.325 de decese, după CDC

    Ce a rămas

    protocoalele stricte de echipare și dezechipare și un vaccin aprobat în 2019

26. din 2019în toată lumea
    21 · Cea mai recentă pandemie

    COVID-19

    virus · SARS-CoV-2

    Primele cazuri au fost raportate la Wuhan, în decembrie 2019, iar OMS a declarat pandemie pe 11 martie 2020. Virusul se transmite mai ales prin aer, prin particule respiratorii, inclusiv de la persoane fără simptome. Vaccinurile au fost dezvoltate și autorizate în mai puțin de un an, iar urgența de sănătate publică de importanță internațională s-a încheiat pe 5 mai 2023.

    Victime

    peste 7 milioane de decese raportate la OMS; excesul de mortalitate estimat pentru 2020–2021 a fost de aproape 15 milioane

    Ce a rămas

    măștile, igiena mâinilor, ventilația și telemedicina, intrate în rutina de zi cu zi

Au mai fost și alte epidemii grave care nu au încăput în listă: ciuma de la Marsilia (1720–1722), MERS (din 2012, aproape 2.600 de cazuri confirmate și peste 900 de decese), epidemia de Zika din 2015–2016, cu mii de copii născuți cu microcefalie, sau mpox, în 2022.

Ce ne-au învățat, în ordinea descoperirilor

1. 1377 · CarantinaRagusa izolează navele și călătorii timp de 30 de zile, iar Veneția extinde perioada la 40. Principiul e folosit și azi, de la izolarea bolnavilor la carantina contacților.
2. 1796 · Primul vaccinEdward Jenner arată că inocularea cu variola vacii protejează împotriva variolei. Cuvântul „vaccin” vine din latinescul „vacca”.
3. 1847 · Igiena mâinilorLa Viena, Ignaz Semmelweis impune spălarea mâinilor cu soluție de var clorurat înainte de nașteri, iar mortalitatea prin febră puerperală scade dramatic.
4. 1854 · EpidemiologiaJohn Snow leagă cazurile de holeră de o pompă de apă contaminată și arată că datele și harta pot opri o epidemie.
5. Anii 1880 · MicrobiiLouis Pasteur și Robert Koch dovedesc că bolile infecțioase sunt cauzate de microorganisme. Koch identifică bacilul tuberculozei (1882) și vibrionul holerei (1883).
6. 1928 · AntibioticeleAlexander Fleming descoperă penicilina, folosită pe scară largă din anii 1940. Bolile bacteriene, ca ciuma, devin tratabile.
7. 1980 · Eradicarea varioleiDupă o campanie mondială de vaccinare, OMS declară variola eradicată, prima și singura boală umană eliminată complet.
8. 2020 · Vaccinuri în mai puțin de un anTehnologiile noi, inclusiv vaccinurile ARNm, permit dezvoltarea și autorizarea unui vaccin împotriva COVID-19 în câteva luni.

Cum se transmit și cum ne protejăm azi

Aproape toate epidemiile din listă se încadrează în câteva căi de transmitere. Pentru fiecare există măsuri clare, iar multe dintre ele nu cer nimic mai mult decât disciplină și echipamentul potrivit.

Epidemiile de azi se opresc cu aceleași principii ca acum câteva secole, doar că avem instrumente mult mai bune. În unitățile medicale, în farmacii și în orice loc cu mulți oameni, diferența o fac câteva gesturi repetate corect.

Mască medicală sau FFP2?

• Măști chirurgicale PRIMA tip IIR, cu 3 straturi și strat filtrant meltblown, conforme EN 14683, și măștile medicale Abena IIR, conforme EN 14683:2019. Pentru copii: măști medicale pentru copii.
• Viziera de protecție PRIMA, reutilizabilă, cu 10 ecrane de schimb, sau ochelarii de protecție cu aerisire indirectă, pentru proceduri cu risc de stropire.
• Combinezon PRIMA cu glugă, din netesut, și halate de protecție pentru vizitatori, pentru zonele de izolare.
• Pentru depistarea febrei: termometrul fără contact Microlife NC150, termometrul PRIMA pentru ureche și frunte și, pentru saturația de oxigen, pulsoximetrul de deget.

Protecția respiratorie și a feței

Masti chirurgicale medicale PRIMA, cu elastic, tip IIR, 3 straturi, 50 bucati, diverse culori

(0)

în stoc 9 variante

9⁰⁸Lei

fara TVA: 7,50 Lei

Masti medicale 3 straturi Abena IIR - 50 buc

(0)

în stoc

13⁹⁰Lei

fara TVA: 11,49 Lei

Viziera de protectie faciala PRIMA, 28 x 19 cm, 1 rama reutilizabila + 10 ecrane anti-ceata

(0)

în stoc 3 variante

32⁰⁷Lei

fara TVA: 26,50 Lei

Igiena mâinilor și a suprafețelor

de la 5,63 lei

Alchosept Dezinfectant profesional pentru mâini și piele cu alcool 85%

(0)

în stoc 11 variante

5⁶³Lei

fara TVA: 4,65 Lei

de la 28,16 lei

Manusi examinare albastre din nitril, nepudrate, PRIMA, marimi S-XL, 100 bucati

(1)

în stoc 5 variante

Cant.	Discount	Preț
10+	2%	29,05 lei
20+	5%	28,16 lei

29⁶⁵Lei

fara TVA: 24,50 Lei

de la 18,00 lei

Klintensiv dezinfectant suprafețe gata de utilizare

(0)

în stoc 5 variante

18⁰⁰Lei

fara TVA: 14,88 Lei

Echipament de protecție și monitorizare

de la 10,53 lei

Combinezon unica folosinta PRIMA PPSB, protectie completa, alb, marimi 2XL / 3XL

(0)

în stoc 2 variante

12⁰⁹Lei

fara TVA: 9,99 Lei

Termometru cu masurare pe frunte fara contact, Microlife NC150

(0)

în stoc

201⁵⁹Lei

fara TVA: 166,60 Lei

PRIMA Pulsoximetru de deget color pentru SpO2 si PULS, (DEEE),1 bucata

(0)

în stoc

82⁷⁸Lei

fara TVA: 68,41 Lei

Întrebări frecvente